| YS 2.23. Identificarea dintre stapanitor(svamin;Purusha;vazator) si stapanit(sva;Prakriti;vazut) este cauza manifestarii upalabdhi [constientizarii,intelegerii,discriminarii(in cazul fiintei umane)] ce face posibila regasirea propriei naturi(svarupa;propriei forme) si dezvaluirea puterilor (inerente lui Purusha si Prakriti);
YS 2.24. Avidya(orbirea;ignoranta;lipsa constientei interioare) este cauza acestei identificari [samyoga; identificarea sau uniunea dintre subiect (Purusha;vazator) si obiect(Prakriti;vazut)];
YS 2.25. Cand dispare avidya(orbirea;ignoranta;lipsa constientei interioare) inceteaza aceasta identificare [samyoga; identificarea sau uniunea dintre subiect (Purusha;vazator) si obiect(Prakriti;vazut)];atunci (spectacolul;vazutul) inceteaza sa mai existe(hana) si se manifesta kaivalyam (eliberarea;izolarea;seninatatea) spectatorului(vazatorului) de ceea ce e vazut;
YS 2.26. Practica neintrerupta a viveka (constientei discriminative;a separarii;a distinctiei dintre vazator si vazut) este mijlocul de inlaturare a avidya(orbirii;ignorantei)[si a identificarii dintre vazator si vazut];
YS 2.27. Aceasta[practica viveka (constientei discriminative;a separarii;a distinctiei dintre vazator si vazut) are sapte stadii si conduce in final la prajna[cunoasterea suprema fara limite si conditionari; cunoasterea nemijlocita a realitatii];
YS 2.28. Practicarea ramurilor (anga) yoga(de centrare;aliniere) elimina ashuddhi (impuritatile, obstacolele) ceea ce conduce la rasarirea luminii cunoasterii(jnanadiptih) pana apare vivekakhyateh (iluminarea completa; vederea sau constiinta discriminativa;apar procese cognitive care conduc la cunoasterea directa a realitatii);
YS 2.29. Cele opt ramuri(anga) ale practicii yoga(centrarii;alinierii) sunt yama(cele cinci porunci pt.pacificarea cu semenii),niyama(cele cinci porunci pt.pacificarea cu sine insusi),asana(asezarea corpului fizic in pozitii cheie pt.pacificarea corpului grosier sau material-anamayakosha),pranayama (controlul suflului si al prana aduce pacificarea respiratiei si a corpului energetic-pranamaya kosha),pratyahara (detasarea senzoriala de exterior;retragerea simturilor aduce pacificarea si intoarcerea simturilor catre interior si actioneaza asupra manomayakosha),dharana (concentrarea atentiei pacifica vijnanamaya kosha),dhyana(meditatia;concentrarea delocalizata;pacifica anandamaya kosha) si samadhi[transa mistica;enstaza;identificarea subiect-obiect;starea in care se instaleaza functionarea holografica (supraconstienta);starea in care se restabileste conexiunea sau alinierea cu atman-sinele veritabil al omului];
YS 2.30. Yama(poruncile negative;interdictii;ce sa nu faci- atitudini,practici spirituale pt.pacificarea cu semenii;regulile de impacare,de iertare si de dezlegare a individului de organismul social)sunt:ahimsa[ "a nu ucide";a nu rani ori leza in vreun fel";non-violenta in gand,cuvant,gesturi si fapte;a nu rani;a nu dauna vietii;a respecta viata tuturor fapturilor ("a-himsa" inseamna non- himsa;unde "himsa":"a rani"a provoca leziuni,injurii;violenta)],satya (adevarul;abtinerea de la minciuna; practicarea adevarului in gand,cuvant si fapte ),asteya(a nu fura;a nu ravni la bunul altuia;abtinerea de la furt;respecta teritoriul propriu al celorlalti), brahmacharya [castitatea;practica abtinerea de la risipirea energiei vietii;elimina senzualitatea(pornografia;sexualitatea; vulgaritatea,obscenitatea,trivialitatea) din ganduri ,perceptii,limbaj si fapte;nu transforma alte fiinte in obiecte de satisfacerea a placerilor;"ce tie nu-ti place altuia nu-i face"] si aparigraha[abtinerea de la dorinta de a poseda, de a acumula vizeaza detasarea de posesiuni a atentiei;suntem posedati de ceea ce posedam; "unde ti-e comoara acolo iti e si inima"(atentia); nu transforma creatiile divine(plante,animale,oameni, pamanturi fiintele din univers) in obiecte si marfuri care sa fie posedate;nu trai in iluzia ca "a avea" poate sa se substituie menirii omului care este de "a fi"]
YS 2.31. Ele [yama;niyama(poruncile pt.pacificarea cu semenii si cu sine insusi)] reprezinta Maha vratta (Marele Legamant) reguli universale [sarva bhauma(reguli respectate in fiecare taram si in fiecare stadiu de existenta)]fiindca nu depind de:jati(felul nasterii;forma de existenta,casta,familie),desha(loc,regiune, localitate,tara),kala(timp,epoca) si de samaya(conditii de moment;imprejurari;circumstante);
YS 2.32. [Niyama(cele cinci porunci pozitive,permisiuni;ce sa faci-atitudini,practici spirituale pt.pacificarea cu sine insusi)]sunt: saucha(curatenia;purificarea;eliminarea impuritatilor; sa fi limpede,clar sau curat in ganduri,vorbe,fapte si corp);samtosha(impacarea; multumirea; acceptarea;fii impacat cu ceea ce esti fara sa cauti in afara mai mult sau un alt lucru; accepta-te asa cum esti, nu fi alcineva,altceva si fi multumit de darul primit;impacarea elimina frustarea,invidia, regretele si cautarea ratacirea sterila in afara a tezaurului din noi insine; multumirea ne elibereaza de dorinte,de cautarea de placeri si faciliteaza ancorarea in prezent,acum si aici,a trairii de zi cu zi; nu imita pe nimeni;bucura-te,sarbatoreste,celebreaza), tapas[asceza;disciplineaza-ti pornirile,dorintele;reinstaureaza adevarata ierarhie de comanda eliminand dictatura simturilor,tiparelor comportamentale si a dependentelor prin abtineri de la hrana (post), vorba(mouna-practica tacerii),miscare (pastrarea imobilitatii corpului); implica-te total in ceea ce faci-cognitiv,imaginativ,afectiv,decizional sau volitiv;practica neclintirea sau hotararea nestramutata) , svadhyaya[studiul de sine;auto-studiere;centrarea atentiei pe interior de la grosier (corp fizic) la subtil(prana);cultiva starea de martor atent,impartial;practica constienta,auto-observarea si recapitularea (obsevarea retro-activa; reamintire de sine sincronica si diacronica);fii prezent in ceea ce faci,constientizeaza respiratia(vipassana) sau repetarea mantrelor(japa) si vei realiza inversarea si stabilizarea curgerii atentiei] si ishvarapranidhana[daruire sau predare catre Divinitate a tuturor fructelor(succese,esecuri) faptelor noastre;abtinere de la dorinta de a ne atribui false merite sau invinuiri];
YS 2.33. Atunci cand gandurile(tipare cognitive si reactionale)vicioase perturba atitudinile corecte[indicate in yama,niyama(poruncile pt.pacificarea cu semenii si cu sine insusi)] trebuie sa ne indreptam atentia(afectiva,cognitiva,imaginativa-vizualizarea)asupra gandurilor contrare(ura si iubirea sunt doua polarizari complementare ale aceluiasi proces);
YS 2.34. Aceste gandurile(tipare cognitive si reactionale)vicioase precum himsa(violenta;dorinta de a leza) si celelalte (minciuna, furtul,trivialitatea-transformarea semenilor in obiecte de satisfacere a placerilor, dorinta iluzorie de a poseda) infaptuite de noi insine,provocate(sugerate sau poruncite altora) ori aprobate (incuvintate;autorizate) sunt cauzate de krodha["luat de val";"manat de imprejurari";vulnerabilitatea la controlul exercitat de circumstante care se manifesta ca:nerabdare,impulsivitate;furie;manie,violenta; lacomie, aviditate;scopul practicii yoga este autocontrolul,eliberarea de sub controlul mediului,eliminarea vulnerabilitatii la controlul exercitat din afara,adica dezafectarea butoanelor de comanda aflate la indemana celor care ne-au conditionat sau programat) si moha(eroare,ratacire,gresala;iluzie;confuzie;pierderea vederii);fie ca ele sunt slabe,mijlocii ori puternice ele au drept fruct nesfarsitul (prizonierat in acest "cerc vicios") al suferintei si orbirii (confuziei;ignorantei);astfel ca remediul(ceea ce impiedica aceasta)este indreptarea atentiei asupra gandurilor contrare(meditatia) ;
YS 2.35. Prin inradacinare in ahimsa[non-violenta in gand,cuvant,gesturi si fapte;"a nu ucide";a nu rani ori leza in vreun fel"] se ajunge la (darul) incetarii vaira[dusmaniei;ostilitatii,animozitatii;urii,discordiei] in vecinatatea sa[vedeti:YS 1.33;YS 3.24(YS 3.23 in alte editii ale Yoga Sutra);
YS 2.36. Inradacinare in satya (abtinerea de la minciuna;practicarea adevarului in gand,cuvant si fapte)conduce la (darul) implinirii faptelor( fie ele ganduri,vorbe,intentii,actiuni ale corpului);
YS 2.37. Prin inradacinare in asteya(a nu fura;a nu ravni la bunul altuia) orice comoara ii este la indemana [i se incredinteaza orice tezaur;se obtine(darul) accesului la orice comoara];
YS 2.38. Prin inradacinare in brahmacharya [in starea nediferentiata din copilarie(castitatea naturala)] se dobandeste virya[vigoarea,vitalitate;viata;energie,forta,tinerete permanenta;imortalitate;cunoasterea si forta speciei devine a aceluia care a unit in fiinta sa polul individual(cerebral) cu cel social(sexual);creste raza de actiune a puterii de a influenta semenii (parfumul sfintilor;aura;raza de actiune se extinde de la familie,sat, tara,la specie si univers);devine regina roiului;seful organismului colectiv uman];
YS 2.39. Prin inradacinare in aparigraha[eliminarea dorintei de a poseda;neidentificare cu ceea ce apuci senzorial,mental ori fizic] descoperi menirea vietii(janman kathamta) si realizezi trezirea [sambodha];
YS 2.40. Din practica saucha[curateniei;purificarii;eliminarii impuritatilor din corp,minte si din celelalte invelisuri(grosiere si subtile)] apare jugupsa(detasarea,nonidentificarea) fata de propriul corp si asamsarga(lipsa de relatii;non-contactul;slabirea atasarii) fata de alte corpuri(obiecte);
YS 2.41. Purificarea ajunsa la nivel sattvic(sattva-shuddhi) genereaza saumanasya[inseninarea,limpezirea clarificarea sau calmarea mintii;relaxarea;atitudine constanta de buna dispozitie prin eliminarea karmashaya (samskaras);actiune de purificare a vijnanamaya kosha(buddhi)],ekagrya( stabilizarea focalizarii si a coerentei mentale),indriya-jaya[stapanirea simturilor(fiindca mintea a pierdut interesul pentru alte corpuri si obiecte ale simturilor; YS 2.40)] precum si aparitia atma-darshana[capacitatii de a vedea constiinta profunda(Sinele;atman)];
YS 2.42. Prin inradacinare in samtosha(multumirii;impacarii;acceptarii de sine;non frustarii) se realizeaza anuttamah sukha(fericirea netulburata care este nedepasita);
YS 2.43. Prin tapas (asceza;actiuni de purificare;disciplinarea pornirilor,dorintelor) se inlatura impuritatile (ashuddi ksayat) si se realizeaza perfectiunea(siddhis; puteri occulte) la nivelul corpului(kaya) si al terminalelor(indriya)[cele 11 organe de cunoastere si de actiune]; [vedeti: YS 3.16-54 ; YS 4.1]
YS 2.44. Svadhyaya[studiul de sine;ascultarea;centrarea atentiei pe interior de la grosier (corp fizic) la subtil(prana);cultivarea starii de martor impartial;practicarea vegherii sau a constientei,auto-observarea si recapitularea (obsevarea retro-activa; reamintire de sine sincronica si diacronica)] conduce la contactul nemijlocit(uniunea perfecta) cu ishtadevata[divinitatea aleasa;izvorul;idealul propus fie el fiinta divina(Iisus),un siddhis ori o stare indicata in yama si niyama];
YS 2.45. Prin inradacinare in ishvarapranidhana[daruire sau predare catre Divinitate a tuturor fructelor (succese,esecuri) faptelor noastre] se realizeaza desavarsirea in samadhi(transa mistica);
YS 2.46. Asana(pozitia corporala;postura;asezarea corpului intr-o pozitie cheie) consta intr-o stationare sthira(imobila,neclintita) si sukha(placuta);
YS 2.47. Asana(pozitia corporala;postura;asezarea corpului intr-o pozitie cheie) se realizeaza prin prayatna-shaitilya(relaxarea efortului;diminuarea incordarii) si prin ananta-samapatti[fixarea atentiei pe un stimul infinit(constant;repetitiv)];
YS 2.48. Din aceasta (practicarea asana)apare anabhighatah(invulnerabilitatea;incetarea reactiilor;lipsa impactului) perechilor de contrarii;
YS 2.49. Aceasta (asana neclintita) fiind (realizata) Pranayama este[ pacificarea,regularizarea si interiorizarea constienta a suflului care conduce la] suspendarea miscarilor de inspiratie si expiratie.
[suspendarea inspiratiei si expiratiei este efectul pacificarii,regularizarii si interiorizarii constiente a suflului si a circulatiei energetice(prana),care inlocuieste impulsurile generate inconstient de programul automat de respiratie;se revine la respiratia embrionara,la izolare si la inchiderea circuitului energetic;pacificarea corpului energetic-pranamaya kosha);
YS 2.50. Constientizand vrittis(miscarile;impulsurile;valurile;undele) respiratorii care sunt spre exterior (bahya; expiratia),spre interior(abhyantra;inspiratia) si de suspendare(stambha),in ce priveste desha(locul in care se afla suflul),kala(duratei;amplitudinii in timp) si a samkhya(ritmului,numarului, frecventei impulsurilor respiratorii) realizam alungirea(dirgha) si trecerea suflului in starea subtila (sukshmah;starea interiorizata, nemanifestata,embrionara a suflului);
YS 2.51. A patra stare(turiya) a controlului circulatiei suflului (pranayama) se afla dincolo de domeniul intern-extern(transcede dualitatea inspiratia -expiratie);
YS 2.52. Atunci dispare(kshiyate;se dizolva;piere) avaranam(valul care ecraneaza;care acopera;ceea ce invaluie) prakasha (Lumina);[Iisus:"rostul Luminii nu e sa stea acoperita"];
YS 2.53. Si(ca urmare a suspendarii suflului-pranayama) manas(mintea;manomaya kosha;simtul intern;centralizatorul simturilor desemneaza sistemul integrat al terminalelor, prelungirilor sau a tentaculelor mintii ce poate percepe obiecte in planul grosier (fizic) dar si din planuri subtile) dharana (devine focalizata,concentrata,stabilizata,oprita asupra obiectului sau a procesului insamantat sau folosit ca tinta ori suport);[Hatha-Yoga Pradipika 2.2 :"Miscarea respiratiei si a mintii sunt cuplate,iar nemiscarea uneia vine din nemiscarea celeilalte;Cand circulatia prana se opreste si mintea se opreste"; pranayama nu e o trepta ci o ramura(anga) care conduce automat la realizarea dharana si a celorlalte anga];
YS 2.54. Pratyahara (detasarea senzoriala de exterior; retragerea simturilor)apare atunci cand citta(mintea) nu se mai identifica cu obiectele experimentate prin mijlocirea simturilor si acestea se intorc spre interior si Sine,la propria forma(natura)[redevin nediferentiate,subtile,delocalizate,extinse in timp si spatiu);
YS 2.55. Atunci simturile sunt perfect stapanite[simturile isi pierd autonomia,orientarea centrifuga si atasarea de obiectele exterioare; simturile nu mai sunt canale de risipire a energiei si surse de vrittis(impulsuri) care ca niste butoane aflate la dispozitia periferiei comanda si controleaza continutul mental de moment]
|
