|
| YS 4.5. R: Doar mintea unica originara (chitta-ekam) genereaza,dizolva si conduce nenumaratele (an-eka) minti secundare (pravritti) angajate in diferitele lor activitati autonome; E:The one(natural) mind is the director or the moverof the many(artificial) minds in their different activities
YS 4.6. R: Dintre aceste[minti autonome inzestrate cu puteri supranaturale] doar cele născute din meditaţie (dhyana) sunt lipsite de ashayam[karma latenta;depozitul de samskaras(reziduuri,intipariri,constructii mentale;intentii;dorinte)]; E: Of these (minds with perfections) the mind born of meditation (dhyana) is free from karma-stock (ashayam)
YS 4.7. R: Karma (acţiunile,faptele si efectele acestora:samskaras,imprintarile) yoginului [care operează prin intermediul nirmana chitta (minţii create) ce provine din meditatie (dhyanajam)] nu sunt ashukla (nici albe,pure,bune), akrisnam (nici negre,impure,rele)[ actioneaza fare sa caute fructul;fara motivatie; activitatile sufletului sunt eliberate de perechile de contrarii] dar (faptele) celorlalti sunt trividha(triple;de trei feluri:albe,negre si amestecate); E:Karmas (actions) in the case of Yogis [who operate by nirmana chitta (created minds) born of meditation (dhyanajam)] are neither ashukla (white, good) nor akrisnam (black,bad);they are of three kinds in the case of others
YS 4.8. R: Din aceasta[karmashaya;depozitul de karma;karma de trei feluri] se maturizeaza (vipaka;se coc) doar acele vasana[seminte;urme;impregnari mentale;tendinte psihice in stare latenta din karana-chitta(mintea cauzala)] pt. a caror manifestare(abhivyata) exista conditiile favorabile (anuganam;calitatile necesare); E: From these (karmashaya) only those tendencies (vasana) are manifested(abhivyata) for which the conditions are favourable(anuganam) for fruition(vipaka).
YS 4.9. R: Samskara(impresiile latente;intiparirile) si smriti(memoria)sunt ekarupatvat (similare in forma datorita identitatii lor functionale),fiindca ele se exprima anantaryam (cauzal,secvenţial,in relatie cauza-efect) chiar daca sunt separate (vyavahitanam) dupa jati(nastere,clasa),desha(loc)si kala (timp, epoca). E:Impressions(samskara) and memory (smriti) are the same in form (ekarupatvat) because there is the relation of cause and effect even though separated by jati (class; birth), desha (localization;place) and kala (time,era);
YS 4.10. R: Iar acestea(vasana;impresii subliminale;tendinte;activatori karmici;dorinte latente de a exista etern;speranta imortalitatii) sunt anaditva (fără inceput;fara origine temporara) fiindcă ashisah(voinţa de a trăi,nevoia lor de a exista si de a se manifesta) este eternă (nitya); E:These vasana (subliminal impressions; latent desires;mental activators in the depths of consciousness; habits;thought-clusters prompting a sense of identity mental permeation) have no beginning (anaditvam) since the desire to live (ashisah) is eternal(nityatvat).
YS 4.11. R: Fiindca (vasana) sunt legate de la nivelul cauzal(kleshas;YS 2.3) pana in cel al efectelor [experienta placerii si durerii YS 2.13;jati(nastere), desha(loc) si kala (timp,moment)] de ashraya[terenul; suportul; substratul(dharmin);mintea(chitta) insasi e substratul] in care isi au alambana (temelia;obiectele suport senzoriale care dau nastere impresiilor;stimuli externi) daca acestea din urma dispar, atunci inceteaza si [vasana(impresiile subliminale;tendintele; activatorii karmici;dorintele latente)];
YS 4.12. R: Trecutul (atita) şi viitorul (anagata) există în propria sa formă [svarupa(în obiectul in sine;in realitatea prezenta)], [dar cele doua aspecte ale prezentului sunt percepute ca diferite] din cauza diferenţei de dharma(de caracteristici,proprietăţi) datorate diferenţei de adhva (drum parcurs;cale de dezvoltare);
E:The past(atita) and the future(anagata) exist (in the present reality of the object ) in their own form(svarupa). [The two aspects of present is due to ]the difference of Dharmas or properties is on account of the difference of paths (adhva).
YS 4.13. R: Acestea(caracteristicile fenomenelor;calitatile;formele) manifestate (in trecut si in prezent) ori nemanifestate(latente;subtile, viitoare) sunt de natura celor trei tendinte ale naturii(guna-atmanah);
YS 4.14. R: Din cauza parinama-ekatva(unitatii ori sincronizarii transformarilor gunas) se pastreaza vastu-tattva(identitatea-cu-sine;esenta; ceea ce este obiectul in sine); E: Because of the parinama-ekatva (unity or synchronization of changes in the gunas) vastu- tattvam (essence of the object) is conserved
YS 4.15. Desi obiectul rămane acelaşi (vastu samye) diferenţa din mintile observatorilor(chitta bhedat) intre cele două(tayoh) [obiectul in sine si cunoasterea sa] este datorată deosebirii (vibhaktah) dintre panthah(căile sau drumurile parcurse); E: The object being the same(vastu samye) the differences in minds(chitta bhedat) between the two(tayoh) [the object and its cognition] are due to their separate (vibhaktah) path (panthah)
YS 4.16.R: Nici existenta unui obiect nu este dependenta de o singura minte (eka-chitta); altfel ce s-ar intampla cu el atunci cand ar inceta sa fie perceput de acea minte (apramana)?E: Nor is an object's existence dependent upon a single mind(eka-chitta).Otherwise what would happen of that object when that mind no longer perceived it (apramana)?
YS 4.17. R: Un obiect poate fi jnata (cunoscut;perceput) sau ajnata (necunoscut) dupa cum colorarea sa (uparaga) raspunde sau nu apeksha (motivatiilor,dorintelor) si vach(diversele voci,centre de interes sau porti ale creatiei) manifestate de minte(chittasya); E: An object is jnata (known,perceived) or ajnata (unknown) according to whether the mind is coloured or not by it,depending on apeksha (motivations,desires) and vach(voices,centre of interests)manifested by the mind;
Un objet est jnata (connu, percu) ou ajnata(méconnu) dans la mesure de la coloration acquise par le mental (chitta) si sa coloration repond a l'interet que manifeste le mental;
Un objeto es conocido o desconocido según que la mente resulte o no 'coloreada' por él
YS 4.18. R:Intotdeauna(sada) fluctuatiile (vrittis) din minte (chitta) sunt cunoscute (jnatah) celui ce se afla la comanda mintii (tatprabhoh) adica lui Purusha (Sinelui;vazatorului;constiintei profunde) din cauza(tvat) invariantei sale (aparinama-lipsei transformarii);E:Always the modifications of the mind are known to its master Purusa(Self; the perceiver) on account(tvat) of its changelessness (aparinama)
YS 4.19. R:(Mintea) nu e sva-abhasa(luminoasa sau constienta in sine;nu are propria lumina) fiindca ea este drishya (perceptibila;este obiect al perceptiei,cunoasterii) ; E:Nor is it self-illuminative,for it is perceptible; Le mental n'a pas svabhasam (d'eclat en soi;n'est pas auto-illuminée),puisqu'il est perceptible(un objet de perception;qui peut etre vu);La mente no brilla con luz propia, desde el momento en que es perceptible.
YS 4.20. Si nu exista posibilitatea ca aceasta [mintea] sa cunoasca simultan (eka- samaya) ambele directii opuse (ubhaya) [cunoasterea a obiectelor senzoriale si cunoasterea de sine] E:Moreover, it is impossible for it(the mind) to be of both ways(as perceiver and perceived) at the same time.
YS 4.21. Daca [ar putea fi presupusa] cunoasterea unei minti de catre o alta minte interioara (chitta-antara-drishya) aceasta ar conduce la o reverberatie infinita extinsa la absurd (ati -prasanga) a cunoasterii cunoasterilor (buddhi-buddher) si la confuzia amintirilor (smriti-samkara);E:If (it could be postulated) the cognition of one mind by another within(chitta-antara-drishya) we would have to assume a repetition ad infinitum(ati -prasanga) of cognition of cognitions(buddhi-buddher) and a confusion of their memories (smriti-samkara);Si le mental pouvait etre connu par un autre plus subtile, alors il y aurait une répétition ad infinitum des consciences mentales et une confusion de leurs memoires Si el conocimiento de una mente por otra es aceptado, entonces habría conocimiento de conocimientos guiando al absurdo y a la confusión de memoria.
YS 4.22. Cand constiinta se afla in starea apratisankramayah (nu mai este intoarsa in afara; mintea nu mai trece de la o stare la alta )ea se aseaza in tadakara(sta singura;ia acea forma) care apattau (împlineste;asumă; imprumută) samvedanam (refectarea sau cunoasterea perfecta) svabuddhi[a formei propriei constiinte ori inteligente]; E: When consciousness is not turned outward (apratisankramayah) assumes that form (tadakara) in which it does not pass from place to place (is obtained) through self-cognition the knowledge of its own nature (svabuddhi) [ it reflects consciousness itself,takes the form of the pure intelligence of Purusha].
YS 4.23. Mintea(chittam) colorata simultan (uparakta) de vazator [drashtar;Sine(Purusha)] si de vazut [drishya;cunoscut;obiect; spectacol (Prakriti)] devine atotcuprizatoare (sarva-artha);
E:The mind coloured by the Knower (i.e..,the Purusha ) and the Known(i.e..,the Prakriti) is all-apprehending;
Le mental coloré par Drastri (l'observateur ,le voyant) et drishya (l'observé, le vu) devient tout compréhensive (sarvartham).La mente que está coloreada por el observador (drastri) y el observado(drishya) aprehende todo(sarva-artha);
YS 4.24. Desi (api) colorata de nenumarate vasana(impregnari;;impresii) aceasta [mintea] acţionează (kari) in slujba (parartham) si in asociere (samhatya) cu altul (vazatorul;Sinele;Purusha);
Though variegated by countless vasanas impressions,it(the mind) acts for another (purusha), for it acts in association.
YS 4.25. Inceteaza complet (vinivrittih) [dorinta] de a ramane in reflectia conştiinţei Sinelui (atma-bhava) pentru cel care a vazut distinctia(dintre Purusha-spectator si Prakriti-spectacol); The cessation (of desire) for dwelling in the reflection of the consciousness of Atman for one who has seen the distinction Une discontinuation de la projection du non-Soi surgit pour celui qui voit la distinction(entre Purusha-spectateur et Prakriti-spectacle); La sensación de ser uno (individualidad) concluye para quien comprende la diferencia (entre el observador y el complejo mental).
YS 4.26.Atunci(cand e inteleasa distinctia),intr-adevar mintea(chittam) se orienteaza catre discriminare (viveka-nimnam) si este atrasa (pragbharam) catre kaivalya(starea de eliberare)[in care se obtine detasarea si eliberarea de toate legaturile ce tin mintea prizoniera,"cazuta" in lumea fenomenala];
Then ,verily, the mind is inclined towards discrimination and gravitating towards Kaivalya (absolute independence).Alors,en verite,le mentale s'incline vers la connaissance discriminative et naturellement gravite en direction de Kaivalya( l'état de libération); Entonces(cuando se comprende la diferencia), realmente la mente se inclina hacia la discriminación y se encamina hacia el Aislamiento Trascendental (Kaivalya).
YS 4.27. In cursul discontinuitatilor sau ale fisurilor (chidra) din aceasta(din constiinta discriminativa -Viveka Khyati) mintea se poate umple cu alte continuturi mentale(pratyaya)interioare din cauza existentei samskaras (impresiilor latente;intiparirilor mentale); In the intervals (chidra) arises other inner Pratyaya (contents of consciousness) from the force of Samskaras Au travers les cassures dans la connaissance discriminative surgissent d'autres pratyaya (pensees parasites,fluctuations) dans le mental dues aux impressions latentes résiduelles(samskara). Durante las imperfecciones de forma intermitente el estado de discriminación (viveka) o discernimiento surgen otros pratyayas a causa de samskara (las impresiones pasadas; impresiones latentes.).
YS 4.28. Indepărtarea(hanam) acestora[pratyaya (continuturile mentale); samskara(impresii latente),chidra (fisuri;discontinuitati)] se face in acelasi mod ca si kleshas(cauzele suferintelor) despre care s-a spus (ukta) Their (i.e. of pratyaya,samskara,chidra) removal [is accomplished by the same means] as has been described for Kleshas(causes of suffering); Leur cessation doit être envisagée comme il a été dit concernant les causes de malheur (kleshas). La remoción de éstas (pratyayas,samskara-impresiones latentes) es similar a la destrucción de los kleshas (los impedimentos; de las manchas)
YS 4.29. Enstaza suprema numita dharma megha samadhi(transa care duce dincolo de norul dharmei) este accesibila pt.akusidasya(cel detasat de efecte;dezinteresat; nondirectiv;fara expectatii;vairagya) chiar si fata de pra-samkhya (cea mai inalta meditatie;cea mai inalta Iluminare) daca practica in mod constant si fara intreruperi viveka-khyati (cunoasterea sau constiinta discriminativa);
Dharma-Megha-Samadhi follows in the case of one, who is able to mantain a constant state of akusidasya (dispassion;vairagya)even towards the most exalted state of enlightment (pra-samkhya) and to exercise the highest kind of discrimination (viveka-khyateh); L'union désignée comme Dharma-megha ("nuage qui déverse la vertu") est atteinte quand l'individu reste toujours akusidasya (non-attaché ,désintéressé;vairagya) même dans l'état d'élévation suprême et l'omniscience, (pra-samkhya) acquiert l'illumination discriminative perpétuelle(la vision du discernement;viveka-khyateh);
El dharmamegha samadhi el énstasis llamado 'nube de virtud' (santidad) sigue a la sabiduría nacida del absoluto conocimiento discriminativo (o discernimiento) cuando es desinteresado incluso a la mas elevada meditación.
|
| YS 4.30. Atunci(gratie dharma megha samadhi) apare nivrittih(stingerea) cauzelor suferitelor (kleshas) si a efectelor lor (karma); Then follows freedom from cause of afflictions (kleshas)and effect of afflictions (karma); A partir de cela, cessent les causes des afflictions(kleshas) et leurs effets (karma); Posteriormente(la interiorización suprema) surge la libertad de las consecuencias de las acciones (karmas) basadas en las causas de aflicción (kleshas);
YS 4.31.Atunci ,dupa îndepărtarea tuturor ecranarilor şi impurităţilor, ceea ce mai rămâne de cunoscut este nesemnificativ fata de cunoaşterea infinita[ ce se reveleaza in cursul Iluminarii]; Then,in consequence of the removal of all obscuration and impurities, that which can be known(through the mind) is but little in comparison with the infinity of knowledge(obtained in Enlightenment) Puis, étant libéré de la couverture des impuretés il reste très peu de choses à connaître du fait que la connaissance qui en résulte est infinie ; Entonces, con la remoción de todo velos e impurezas, queda poco por conocer por la infinitud del conocimiento.
Natura lumii manifestate si a timpului/ Nature of the manifested world and Time
YS 4.32.:Atunci i-au sfârşit (samaptih) procesele de transformare (parinama) [ale gunas] fiindca ratiunea de a exista celor trei tendinte (gunas) fost implinita (kritarthanam); Then comes to an end the process of change(in the Gunas) for the three gunas have fulfilled their purpose; Ensuite vient la fin (samaptih) des séquences (krama) dans les mutations (parinama) des gunas, qui ont accompli leur raison d'etre (kritarthanam);En consecuencia[en la identificación enstática (correspondiente a esta interiorización suprema)] desaparece el proceso de transformación(la sucesión de modificaciones) de los elementos constitutivos esenciales[gunas],habiendo cumplido su propósito las gunas se retiran..
|
